Chapter 1

 Iacov, rob al lui Dumnezeu wi al Domnului Isus Hristos, cqtre cele douqsprezece seminyii cari sknt kmprqwtiate: sqnqtate! 

 Frayii mei, sq priviyi ca o mare bucurie cknd treceyi prin felurite kncercqri, 

 ca unii cari wtiyi cq kncercarea credinyei voastre lucreazq rqbdare. 

 Dar rqbdarea trebuie sq-wi facq desqvkrwit lucrarea, pentruca sq fiyi desqvkrwiyi, kntregi, wi sq nu duceyi lipsq de nimic. 

 Dacq vreunuia dintre voi ki lipsewte knyelepciunea, s`o cearq dela Dumnezeu, care dq tuturor cu mknq largq wi fqrq mustrare, wi ea ki va fi datq. 

 Dar s`o cearq cu credinyq, fqrq sq se kndoiascq deloc: pentrucq cine se kndoiewte, seamqnq cu valul mqrii, turburat wi kmpins de vknt kncoace wi kncolo. 

 Un astfel de om sq nu se awtepte sq primeascq ceva dela Domnul, 

 cqci este un om nehotqrkt wi nestatornic kn toate cqile sale. 

 Fratele dintr`o stare de jos sq se laude cu knqlyarea lui. 

 Bogatul, dimpotrivq, sq se laude cu smerirea lui: cqci va trece ca floarea ierbii. 

 Rqsare soarele cu cqldura lui arzqtoare, wi usucq iarba: floarea ei cade jos, wi frumuseyea knfqyiwqrii ei piere: awa se va vesteji bogatul kn umbletele lui. 

 Ferice de cel ce rabdq ispita. Cqci dupqce a fost gqsit bun, va primi cununa vieyii, pe care a fqgqduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc. 

 Nimeni, cknd este ispitit, sq nu zicq: ,,Sknt ispitit de Dumnezeu``. Cqci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca sq facq rqu, wi El knsuw nu ispitewte pe nimeni. 

 Ci fiecare este ispitit, cknd este atras de pofta lui knsuw wi momit. 

 Apoi pofta, cknd a zqmislit, dq nawtere pqcatului; wi pqcatul odatq fqptuit, aduce moartea. 

 Nu vq knwelayi prea iubiyii mei frayi: 

 orice ni se dq bun wi orice dar desqvkrwit este de sus, pogorkndu-se dela Tatql luminilor, kn care nu este nici schimbare, nici umbrq de mutare. 

 El, de bunq voia Lui, ne -a nqscut prin Cuvkntul adevqrului, ca sq fim un fel de pkrgq a fqpturilor Lui. 

 Wtiyi bine lucrul acesta, prea iubiyii mei frayi! Orice om sq fie grabnic la ascultare, kncet la vorbire, zqbavnic la mknie; 

 cqci mknia omului nu lucreazq neprihqnirea lui Dumnezeu. 

 De aceea lepqdayi orice necurqyie wi orice revqrsare de rqutate wi primiyi cu blkndeyq Cuvkntul sqdit kn voi, care vq poate mkntui sufletele. 

 Fiyi kmplinitori ai Cuvkntului, nu numai ascultqtori, knwelkndu-vq singuri. 

 Cqci dacq ascultq cineva Cuvkntul, wi nu -l kmplinewte cu fapta, seamqnq cu un om, care kwi privewte faya fireascq kntr`o oglindq; 

 wi, dupqce s`a privit, pleacq wi uitq kndatq cum era. 

 Dar cine kwi va adknci privirile kn legea desqvkrwitq, care este legea slobozeniei, wi va stqrui kn ea, nu ca un ascultqtor uituc, ci ca un kmplinitor cu fapta, va fi fericit kn lucrarea lui. 

 Dacq crede cineva cq este religios, wi nu-wi knfrkneazq limba, ci kwi knwealq inima, religiunea unui astfel de om este zqdarnicq. 

 Religiunea curatq wi nekntinatq, knaintea lui Dumnezeu, Tatql nostru, este sq cercetqm pe orfani wi pe vqduve kn necazurile lor, wi sq ne pqzim nekntinayi de lume.