Chapter 8

 Acum dar nu este nici o oskndire pentru ceice sknt kn Hristos Isus, cari nu trqiesc dupq kndemnurile firii pqmkntewti, ci dupq kndemnurile Duhului. 

 Kn adevqr, legea Duhului de viayq kn Hristos Isus, m`a izbqvit de Legea pqcatului wi a moryii. 

 Cqci-lucru cu neputinyq Legii, kntruckt firea pqmknteascq (Grecewte: carnea, aici wi peste tot unde e ,,firea pqmknteascq``.) o fqcea fqrq putere-Dumnezeu a oskndit pqcatul kn firea pqmknteascq, trimeyknd, din pricina pqcatului, pe knsuw Fiul Squ kntr`o fire asemqnqtoare cu a pqcatului, 

 pentruca porunca Legii sq fie kmplinitq kn noi, cari trqim nu dupq kndemnurile firii pqmkntewti, ci dupq kndemnurile Duhului. 

 Kn adevqr, ceice trqiesc dupq kndemnurile firii pqmkntewti, umblq dupq lucrurile firii pqmkntewti; pe cknd cei ce trqiesc dupq kndemnurile Duhului, umblq dupq lucrurile Duhului. 

 Wi umblarea dupq lucrurile firii pqmkntewti, este moarte, pe cknd umblarea dupq lucrurile Duhului este viayq wi pace. 

 Fiindcq umblarea dupq lucrurile firii pqmkntewti este vrqjmqwie kmpotriva lui Dumnezeu, cqci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, wi nici nu poate sq se supunq. 

 Deci, ceice sknt pqmkntewti, nu pot sq placq lui Dumnezeu. 

 Voi knsq nu mai sknteyi pqmkntewti, ci duhovnicewti, dacq Duhul lui Dumnezeu locuiewte kn adevqr kn voi. Dacq n`are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. 

 Wi dacq Hristos este kn voi, trupul vostru, da, este supus moryii, din pricina pqcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihqnirii. 

 Wi dacq Duhul Celui ce a knviat pe Isus dintre cei moryi locuiewte kn voi, Cel ce a knviat pe Hristos Isus din moryi, va knvia wi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Squ, care locuiewte kn voi. 

 Awa dar, frayilor, noi nu mai datorqm nimic firii pqmkntewti, ca sq trqim dupq kndemnurile ei. 

 Dacq trqiyi dupq kndemnurile ei, veyi muri; dar dacq, prin Duhul, faceyi sq moarq faptele trupului, veyi trqi. 

 Cqci toyi ceice sknt cqlquziyi de Duhul lui Dumnezeu sknt fii ai lui Dumnezeu. 

 Wi voi n`ayi primit un duh de robie, ca sq mai aveyi fricq; ci ayi primit un duh de knfiere, care ne face sq strigqm: ,,Ava! adicq: Tatq!`` 

 Knsuw Duhul adeverewte kmpreunq cu duhul nostru cq skntem copii ai lui Dumnezeu. 

 Wi, dacq skntem copii, skntem wi mowtenitori: mowtenitori ai lui Dumnezeu, wi kmpreunq mowtenitori cu Hristos, dacq suferim cu adevqrat kmpreunq cu El, ca sq fim wi proslqviyi kmpreunq cu El. 

 Eu socotesc cq suferinyele din vremea de acum nu sknt vrednice sq fie puse alqturi cu slava viitoare, care are sq fie descoperitq fayq de noi. 

 De asemenea, wi firea awteaptq cu o dorinyq knfocatq descoperirea fiilor lui Dumnezeu. 

 Cqci firea a fost supusq dewertqciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus -o-cu nqdejdea knsq, 

 cq wi ea va fi izbqvitq din robia stricqciunii, ca sq aibq parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. 

 Dar wtim cq pknq kn ziua de azi, toatq firea suspinq wi sufere durerile nawterii. 

 Wi nu numai ea, dar wi noi, cari avem cele dintki roade ale Duhului, suspinqm kn noi, wi awteptqm knfierea, adicq rqscumpqrarea trupului nostru. 

 Cqci kn nqdejdea aceasta am fost mkntuiyi. Dar o nqdejde care se vede, nu mai este nqdejde: pentrucq ce se vede, se mai poate nqdqjdui? 

 Pe cknd, dacq nqdqjduim ce nu vedem, awteptqm cu rqbdare. 

 Wi tot astfel wi Duhul ne ajutq kn slqbiciunea noastrq: cqci nu wtim cum trebuie sq ne rugqm. Dar knsuw Duhul mijlocewte pentru noi cu suspine negrqite. 

 Wi Cel ce cerceteazq inimile, wtie care este nqzuinya Duhului; pentrucq El mijlocewte pentru sfinyi dupq voia lui Dumnezeu. 

 De altq parte, wtim cq toate lucrurile lucreazq kmpreunq spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, wi anume, spre binele celorce sknt chemayi dupq planul Squ. 

 Cqci pe aceia, pe cari i -a cunoscut mai dinainte, i -a wi hotqrkt mai dinainte sq fie asemenea chipului Fiului Squ, pentruca El sq fie cel kntki nqscut dintre mai mulyi frayi. 

 Wi pe aceia pe cari i -a hotqrkt mai dinainte, i -a wi chemat; wi pe aceia pe cari i -a chemat, i -a wi socotit neprihqniyi; iar pe aceia pe cari i -a socotit neprihqniyi, i -a wi proslqvit. 

 Deci, ce vom zice noi kn faya tuturor acestor lucruri? Dacq Dumnezeu este pentru noi, cine va fi kmpotriva noastrq? 

 El, care n`a cruyat nici chiar pe Fiul Squ, ci L -a dat pentru noi toyi, cum nu ne va da fqrq platq, kmpreunq cu El, toate lucrurile? 

 Cine va ridica pkrq kmpotriva alewilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care -i socotewte neprihqniyi! 

 Cine -i va oskndi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a wi knviat, stq la dreapta lui Dumnezeu, wi mijlocewte pentru noi! 

 Cine ne va despqryi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strkmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de kmbrqcqminte, sau primejdia sau sabia? 

 Dupq cum este scris: ,,Din pricina Ta skntem dayi moryii toatq ziua; skntem socotiyi ca niwte oi de tqiat.`` 

 Totuw kn toate aceste lucruri noi skntem mai mult deckt biruitori, prin Acela care ne -a iubit. 

 Cqci sknt bine kncredinyat cq nici moartea, nici viaya, nici kngerii, nici stqpknirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, 

 nici knqlyimea, nici adkncimea, nici o altq fqpturq (Sau: zidire.), nu vor fi kn stare sq ne despartq de dragostea lui Dumnezeu, care este kn Isus Hristos, Domnul nostru.