Chapter 24

 Avraam era bqtrkn, knaintat kn vkrstq; wi Domnul binecuvkntase pe Avraam kn orice lucru. 

 Avraam a zis celui mai bqtrkn rob din casa lui, care era kngrijitorul tuturor averilor lui: ,,Pune-yi te rog, mkna subt coapsa mea; 

 wi te voi pune sq juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului wi Dumnezeul pqmkntului, cq nu vei lua fiului meu o nevastq dintre fetele Cananiyilor, kn mijlocul cqrora locuiesc, 

 ci te vei duce kn yara wi la rudele mele sq iei nevastq fiului meu Isaac.`` 

 Robul i -a rqspuns: ,,Poate cq femeia n`are sq vrea sq mq urmeze kn yara aceasta; va trebui sq duc oare pe fiul tqu kn yara de unde ai iewit tu?`` 

 Avraam i -a zis: ,,Sq nu care cumva sq duci pe fiul meu acolo! 

 Domnul, Dumnezeul cerului, care m`a scos din casa tatqlui meu wi din patria mea, care mi -a vorbit wi mi -a jurat, zicknd: ,,Seminyei tale voi da yara aceasta,`` va trimete pe Kngerul Squ knaintea ta; wi de acolo vei lua o nevastq fiului meu. 

 Dacq femeia nu va vrea sq te urmeze, vei fi dezlegat de jurqmkntul acesta, pe care te pun sq -l faci. Cu nici un chip sq nu duci knsq acolo pe fiul meu.`` 

 Robul wi -a pus mkna subt coapsa stqpknului squ Avraam, wi i -a jurat cq are sq pqzeascq aceste lucruri. 

 Robul a luat zece cqmile dintre cqmilele stqpknului squ, wi a plecat, avknd cu el toate lucrurile de prey ale stqpknului squ. S`a sculat, wi a plecat kn Mesopotamia, kn cetatea lui Nahor. 

 A lqsat cqmilele sq se odihneascq, kn genunchi, afarq din cetate, lkngq o fkntknq. Era seara, pe vremea cknd ies femeile sq scoatq apq. 

 Wi a zis: ,,Doamne, Dumnezeul stqpknului meu Avraam! Te rog, dq-mi izbkndq astqzi, wi kndurq-Te de stqpknul meu Avraam. 

 Iatq, stau lkngq izvorul acesta de apq, wi fetele oamenilor din cetate vin sq scoatq apq. 

 Fq ca fata cqreia ki voi zice: ,,Pleacq-yi vadra, te rog, ca sq beau,`` wi care va rqspunde: ,,Bea, wi am sq dau de bqut wi cqmilelor tale,`` sq fie aceea, pe care ai rknduit -o Tu pentru robul Tqu Isaac! Wi prin aceasta voi cunoawte cq Te-ai kndurat de stqpknul meu.`` 

 Nu sfkrwise el kncq de vorbit, wi -a iewit, cu vadra pe umqr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcqi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam. 

 Fata era foarte frumoasq; era fecioarq, wi nici un bqrbat n`avusese legqturi cu ea. Ea s`a pogorkt la izvor, wi -a umplut vadra wi s`a suit iarqw. 

 Robul a alergat knaintea ei, wi a zis: ,,Dq-mi, te rog, sq beau puyinq apq din vadra ta.`` 

 ,,Bea, domnul meu,`` a rqspuns ea. Wi s`a grqbit de a plecat vadra pe mknq, wi i -a dat sq bea. 

 Dupq ce i -a dat wi a bqut de s`a sqturat, a zis: ,,Am sq scot apq wi pentru cqmilele tale, pknq vor bea wi se vor sqtura.`` 

 A vqrsat kn grabq vadra kn adqpqtoare, wi a alergat iarqw la fkntknq ca sq scoatq apq; wi a scos pentru toate cqmilele lui. 

 Omul o privea cu mirare wi fqrq sq zicq nimic, ca sq vadq dacq Domnul a fqcut sq -i izbuteascq sau nu cqlqtoria. 

 Cknd s`au sqturat cqmilele de bqut, omul a luat o verigq de aur, de greutatea unei jumqtqyi de siclu wi douq brqyqri, grele de zece sicli de aur. 

 Wi a zis: ,,A cui fatq ewti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi kn casa tatqlui tqu, ca sq rqmknem peste noapte?`` 

 Ea a rqspuns: ,,Eu sknt fata lui Betuel, fiul Milcqi wi al lui Nahor.`` 

 Wi i -a zis mai departe: ,,Avem paie wi nutrey din belwug, wi este wi loc de gqzduit peste noapte.`` 

 Atunci omul a plecat capul, wi s`a aruncat cu faya la pqmknt knaintea Domnului, 

 zicknd: ,,Binecuvkntat sq fie Domnul, Dumnezeul stqpknului meu Avraam, care n`a pqrqsit kndurarea wi credinciowia Lui fayq de stqpknul meu! Domnul m`a kndreptat kn casa frayilor stqpknului meu.`` 

 Fata a alergat wi a istorisit mamei sale acasq cele kntkmplate. 

 Rebeca avea un frate, numit Laban. Wi Laban a alergat afarq la omul acela, la izvor. 

 Vqzuse veriga wi brqyqrile kn mknile sorei sale, wi auzise pe soru-sa Rebeca spunknd: ,,Awa mi -a vorbit omul acela.`` A venit dar la omul acela, care stqtea lkngq cqmile la izvor, 

 wi a zis: ,,Vino, binecuvkntatul Domnului! Pentruce stai afarq? Am pregqtit casa, wi am pregqtit un loc pentru cqmile.`` 

 Omul a intrat kn casq. Laban a pus sq descarce cqmilele, a dat paie wi nutrey cqmilelor wi a adus apq pentru spqlat picioarele omului aceluia wi ale oamenilor cari erau cu el. 

 Apoi, i -a dat sq mqnknce. Dar el a zis: ,,Nu mqnknc pknq nu voi spune ce am de spus.`` ,,Vorbewte!`` a zis Laban. 

 Atunci el a zis: ,,Eu sknt robul lui Avraam. 

 Domnul a umplut de binecuvkntqri pe stqpknul meu, care a ajuns la mare propqwire. I -a dat oi wi boi, argint wi aur, robi wi roabe, cqmile wi mqgari. 

 Sara, nevasta stqpknului meu, a nqscut, la bqtrkneyq, un fiu stqpknului meu; wi lui i -a dat el tot ce are. 

 Stqpknul meu m`a pus sq jur, wi a zis: ,,Sq nu iei fiului meu o nevastq dintre fetele Cananiyilor, kn yara cqrora locuiesc; 

 ci sq te duci kn casa tatqlui meu wi la rudele mele, ca deacolo sq iei nevastq fiului meu.`` 

 Eu am zis stqpknului meu: ,,Poatecq femeia n`are sq vrea sq mq urmeze.`` 

 Wi el mi -a rqspuns: ,,Domnul, knaintea cqruia umblu, va trimete pe Kngerul Squ cu tine, wi-yi va da izbkndq kn cqlqtorie, wi vei lua fiului meu o nevastq din rudele wi din casa tatqlui meu. 

 Vei fi deslegat de jurqmkntul pe care mi -l faci, dacq te vei duce la rudele mele; wi dacq nu yi -o vor da, vei fi deslegat de jurqmkntul pe care mi -l faci.`` 

 Eu am ajuns azi la izvor, wi am zis: ,,Doamne, Dumnezeul stqpknului meu Avraam, dacq binevoiewti sq-mi dai izbkndq kn cqlqtoria pe care o fac, 

 iatq, eu stau la izvorul de apq, wi fata care va iewi sq scoatq apq, wi cqreia ki voi zice: ,,Dq-mi, te rog, sq beau puyinq apq din vadra ta,`` 

 wi care kmi va rqspunde: ,,Bea tu knsuyi, wi voi da de bqut wi cqmilelor tale,`` fata aceea sq fie nevasta pe care a rknduit -o Domnul pentru fiul stqpknului meu!`` 

 Knainte de a sfkrwi de vorbit kn inima mea, iatq cq a iewit Rebeca, cu vadra pe umqr, s`a coborkt la izvor, wi a scos apq. Eu i-am zis: ,,Dq-mi sq beau, te rog.`` 

 Ea s`a grqbit, wi -a plecat vadra deasupra umqrului, wi a zis: ,,Bea, wi voi da de bqut wi cqmilelor tale.`` Am bqut, wi a dat de bqut wi cqmilelor mele. 

 Eu am kntrebat -o, wi am zis: ,,A cui fatq ewti?`` Ea a rqspuns: ,,Sknt fata lui Betuel, fiul lui Nahor wi al Milcqi.`` I-am pus veriga kn nas, wi brqyqrile la mkni. 

 Apoi am plecat capul, m`am aruncat cu faya la pqmknt knaintea Domnului, wi am binecuvkntat pe Domnul, Dumnezeul stqpknului meu Avraam, cq m`a cqlquzit pe calea cea dreaptq, ca sq iau pe fata fratelui stqpknului meu pentru fiul lui. 

 Acum, dacq voiyi sq arqtayi bunqvoinyq wi credinciowie fayq de stqpknul meu, spuneyi-mi; dacq nu, spuneyi-mi iarqw, ca sq mq kndrept la dreapta sau la stknga.`` 

 Laban wi Betuel, drept rqspuns, au zis: ,,Dela Domnul vine lucrul acesta; noi nu-yi mai putem spune nici rqu nici bine. 

 Iatq, Rebeca este knaintea ta; ia -o wi du-te, ca sq fie nevasta fiului stqpknului tqu, cum a spus Domnul.`` 

 Cknd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s`a aruncat cu faya la pqmknt knaintea Domnului. 

 Wi robul a scos scule de argint, scule de aur, wi kmbrqcqminte, pe cari le -a dat Rebecii; a dat de asemenea daruri bogate fratelui squ wi mamei sale. 

 Dupq aceea, au mkncat wi au bqut, el wi oamenii cari erau kmpreunq cu el wi s`au culcat. Dimineaya cknd s`au sculat, robul a zis: ,,Lqsayi-mq sq mq kntorc la stqpknul meu.`` 

 Fratele wi mama fetei au zis: ,,Fata sq mai rqmknq cktva timp cu noi, mqcar vreo zece zile: pe urmq, poate sq plece.`` 

 El le -a rqspuns: ,,Nu mq opriyi, fiindcq Domnul mi -a dat izbkndq kn cqlqtoria mea; lqsayi-mq sq plec, wi sq mq duc la stqpknul meu.`` 

 Atunci ei au rqspuns: ,,Sq chemqm pe fatq, wi s`o kntrebqm.`` 

 Au chemat dar pe Rebeca, wi i-au zis: ,,Vrei sq te duci cu omul acesta?`` ,,Da, vreau,`` a rqspuns ea. 

 Wi au lqsat pe sora lor Rebeca sq plece cu doica ei, cu robul lui Avraam wi cu oamenii lui. 

 Au binecuvkntat pe Rebeca, wi i-au zis: ,,O, sora noastrq, sq ajungi mama a mii de zeci de mii, wi sqmknya ta sq stqpkneascq cetqyile vrqjmawilor sqi!`` 

 Rebeca s`a sculat, kmpreunq cu slujnicele ei, au kncqlecat pe cqmile, wi au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca, wi a plecat. 

 Isaac se kntorsese dela fkntkna ,,Lahai-Roi,`` cqci locuia kn yara de meazqzi. 

 Kntr`o searq, cknd Isaac iewise sq cugete kn tainq pe ckmp, a ridicat ochii, wi s`a uitat; wi iatq cq veneau niwte cqmile. 

 Rebeca a ridicat wi ea ochii, a vqzut pe Isaac, wi s`a dat jos de pe cqmilq. 

 Wi a zis robului: ,,Cine este omul acesta, care vine knaintea noastrq pe ckmp?`` Robul a rqspuns: ,,Este stqpknul meu!`` Atunci ea wi -a luat mqhrama, wi s`a acoperit. 

 Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe cari le fqcuse. 

 Isaac a dus pe Rebeca kn cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, wi el a iubit -o. Astfel a fost mkngkiat Isaac pentru pierderea mamei sale.