Nu te fqli cu ziua de mkne, cqci nu wtii ce poate aduce o zi. - 

 Sq te laude altul, nu gura ta, un strqin, nu buzele tale. 

 Piatra este grea, wi nisipul este greu, dar supqrarea pe care o pricinuiewte nebunul este mai grea de ckt amkndouq. - 

 Furia este fqrq milq wi mknia nqvalnicq, dar cine poate sta kmpotriva geloziei? - 

 Mai bine o mustrare pe fayq de ckt o prietenie ascunsq. - 

 Rqnile fqcute de un prieten dovedesc credinciowia lui, dar sqrutqrile unui vrqjmaw sknt mincinoase. - 

 Sqtulul calcq kn picioare fagurul de miere, dar pentru cel flqmknd toate amqrqciunile sknt dulci. - 

 Ca pasqrea plecatq din cuibul ei, awa este omul plecat din locul squ. 

 Cum knveselewte untdelemnul wi tqmkia inima, awa de dulci sknt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. - 

 Nu pqrqsi pe prietenul tqu wi pe prietenul tatqlui tqu, dar nu intra kn casa fratelui tqu kn ziua necazului tqu: mai bine un vecin aproape de ckt un frate departe. - 

 Fiule, fii knyelept, wi knveselewte-mi inima, wi atunci voi putea rqspunde celui ce mq batjocorewte. - 

 Omul chibzuit vede rqul wi se ascunde; dar prowtii merg spre el wi sknt pedepsiyi. - 

 Ia -i haina, cqci s`a pus chezaw pentru altul, ia -l zqlog kn locul unei strqine. - 

 Binecuvkntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineayq, este privitq ca un blestem. - 

 O strawinq, care picurq necurmat kntr`o zi de ploaie, wi o nevastq gklcevitoare sknt tot una. 

 Cine o oprewte, parcq oprewte vkntul, wi parcq yine untdelemnul kn mkna dreaptq. - 

 Dupq cum ferul ascute ferul, tot awa wi omul aykyq mknia altui om. - 

 Cine kngrijewte de un smochin va mknca din rodul lui, wi cine-wi pqzewte stqpknul va fi preyuit. - 

 Cum rqspunde kn apq faya la fayq, awa rqspunde inima omului inimii omului. - 

 Dupq cum locuinya moryilor wi adkncul nu se pot sqtura, tot awa nici ochii omului nu se pot sqtura. - 

 Ce este tigaia pentru lqmurirea argintului wi cuptorul pentru lqmurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. - 

 Pe nebun chiar dacq l-ai pisa cu pisqlogul kn piuq, kn mijlocul grqunyelor, nebunia tot n`ar iewi din el. - 

 Kngrijewte bine de oile tale, wi ia seama la turmele tale. 

 Cqci nici o bogqyie nu yine vecinic, wi nici cununa nu rqmkne pe vecie. - 

 Dupqce se ridicq fknul, se aratq verdeaya nouq, wi ierburile de pe munyi sknt strknse. - 

 Mieii sknt pentru kmbrqcqminte, wi yapii pentru plata ogorului; 

 laptele caprelor yi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, wi pentru kntreyinerea slujnicelor tale.